Ador za’atarul! L-am descoperit recent, dar este delicios peste hummus, fasole cremă, pe focaccia, în lipii umplute cu hummus și pătrunjel sau pe felii de pâine stropite cu ulei de măsline!

Za’atarul este o combinație de mirodenii folosit în bucătăria orientală. Ottolenghi spune în ”Jerusalem” că za’atarul este mirosul specific pentru orice casă din Jerusalim sau împrejurimi. Za’atarul original este de fapt o plantă care crește sub forma unui tufiș, se înrudește cu menta și era culeasă de pe dealurile Jerusalimului. În română, planta se numește isop. Ottolenghi precizează că za’atarul este însă mai cunoscut sub forma unui mix de condimente din frunze de isop uscate, sumac măcinat, semințe de susan prăjite și sare. Are o culoare olive-green și orice vizitator al Jerusalimului de Est care încearcă măcar o dată ‘‘Arab bagels’‘ știe de acest condiment. În bucătăria palestiniană, mixul de za’atar este presărat peste labneh, hummus, pui, diverse salate și mai ales presărat peste un aluat plat, acoperit cu mult ulei de măsline iar apoi copt pentru a face Manakish.

Deși Ottolenghi precizează că za’atar are un miros asemănător cu cel al oreganului, măghiranului, salvie sau cimbru, în ”Ottolenghi” susține că za’atarul este un mix din cimbru uscat, semințe de susan prăjite și sare, iar uneori se adaugă și sumac.

De cumpărat se găsește la Cămara cu Mirodenii (în Timișoara) și cam atât. Am căutat în diverse plafare care au tot felul de condimente, dar nici măcar nu știau ce înseamnă, întrebându-mă pe mine ce este de fapt za’atarul și din ce se face. La Cămara cu mirodenii am fost întrebată ce fel de za’atar doresc, verde sau roșu (cel care conține sumac). Deci, o varietate de rețete și ingrediente.

Eu am folosit rețeta lui Adi Hădean pentru a îmi face propriul za’atar, varianta populară din:

• 1 linguriță oregano,
• 1 linguriță de măghiran,
• 1/2 linguriță busuioc,
• 1/2 linguriță cimbru,
• 1 lingură semințe de susan,
• 1 linguriță sare de mare, toate puse într-o tigaie antiaderentă,
• împreună cu 1 vârf linguriță de sumac și
• zeama de la 1 felie generoasă de lămâie.

Le-am amestecat încontinuu, 1-2 minute, până s-a evaporat lichidul pentru că altfel face mucegai, dacă nu îl consumați imediat. L-am folosit peste hummus, tot rețeta basic a lui Ottolenghi și peste felii proaspete de pâine făcută la atelierul organizat de Codruța Popa.