Câtă turtă dulce mâncam în copilărie, pe lângă eugenii… Nu am făcut însă niciodată turtă dulce acasă, dar anul acesta am încercat rețeta Codruței pentru că mi-a plăcut foarte mult rezultatul ei și vreau să vă spun că are exact gustul celei pe care o mâncam în copilărie. Am adăugat în plus mai multe mirodenii după ce am mai citit pe internet despre turta dulce.  Este o rețetă care merită încercată în perioada asta a anului, trezește amintiri frumoase.

Ingrediente:

• 480 g făină
• 260 g zahăr
• 125 g apă fiartă
• 50 g unt moale
• 1 ou
• 1 vf sare
• 1/2 linguriță amoniac
• 1 linguriță cu vârf sau chiar 2, din amestecul rezultat din: 1/2 linguriță cardamom, 3 lingurițe scorțișoară, 1 linguriță ghimbir, 1 linguriță nucșoară, 1/2 linguriță cuișoare, 1/2 linguriță piper negru, 1/2 linguriță anason stelat (toate să fie pudră fină; cuișoarele și anasonul stelat le puteți zdrobi în mojar, eu nu am găsit varianta pudră în magazine; păstrați restul de amestec într-un borcan mic, îl puteți folosi la niște brioșe cu mere/ plăcintă cu mere, vin fiert).

Pentru glazură:

• 1 albuș
• 100 g zahăr pudră
• 3 lingurițe apă fierbinte

Topim 1 lingură de zahăr într-o crăticioară din inox, până devine maro închis (culoare care va contribui la culoarea finală a turtei dulci, e important să aibă o culoare maro închis).

Adăugăm apoi 125 ml de apă fiartă peste zahărul topit și asteptăm să se dizolve. Punem 1-2 lingurițe din amestecul de condimente și restul de zahăr, amestecăm bine până se dizolvă tot zahărul, ținând pe foc mic. Oprim focul și adăugăm 150 g de făină în siropul fierbinte amestecând bine de tot, să nu rămână cocoloașe. Lăsăm la răcit.

Încălzim cuptorul la foc mediu (180˚C) și pregătim o tavă mare sau 2 mai mici pe care punem hârtie de copt. Într-un bol punem restul de făină 330 g, amoniacul, compoziția de zahăr cu mirodenii, oul și untul. Frământăm cu mâna până ce aluatul devine elastic și nelipicios, 3-4 minute.

Împărțim aluatul în bucăți a câte 40 g fiecare, cam de dimensiunea unei mingi de ping pong, pe care le modelăm cu palmele în forme perfect rotunde. Le așezăm în tavă la distanță de 2-3 cm între ele. Acoperim tava cu un prosop sau cu folie de aluminiu în timp ce lucrăm bilele pentru a nu se usca aluatul.

Coacem turta dulce timp de 15-18 minute, la final acestea nu trebuie să fie tari, ci ușor moi dacă le atingem cu degetul, pentru că se vor întări după ce se răcesc.

În timp ce turta dulce se coace/răcește, pregătim glazura. Batem albușul spumă tare apoi adăugăm zahărul pudră treptat, în 2-3 tranșe. Adăugăm 3 lingurițe de apă fierbinte și omogenizăm. Când turta dulce s-a răcit avem două opțiuni:

• fie scufundăm în glazură bucată cu bucată,
• fie punem câte 2-3 bucăți într-o caserolă care se închide împreună cu 2 linguri de glazură și scuturăm bine caserola. Scuturatul turtei dulce într-o cutie creează aspectul acela frumos al glazurii finale, după ce se va usca.

Dacă le înmuiați direct în glazură, aceasta va fi într-un strat mai gros pe bucățile de turtă dulce. Indiferent cum procedați, mutați turta dulce glazurată pe hârtie sau pe un platou și o lăsați așa până ce se întărește glazura.

Ulterior se păstrează într-o cutie sau pe un platou căruia îi punem un capac, pentru a rămâne fragede. Eu le-am ținut într-un vas cu capac de cookies (căsuța de mai sus), dar le-am și mâncat foarte repede. Sunt aromate, fragede, foarte bune! Mulțumesc Codruței pentru rețeta asta 🙂