În urmă cu o lună am decis să merg la Londra de Crăciun, la sora mea. Am știut atunci că negreșit voi merge la Ottolenghi. Era o dorință foarte mare să ajung cândva la unul din restaurantele lui. Pentru cei care nu știu, Ottolenghi are 4 locații în Londra: 3 deli-uri (Islington, Notting Hill, Belgravia) și un restaurant- Nopi. Sâmbătă dimineața, după Crăciun, am plecat cu sora mea să luăm micul dejun la Ottolenghi. Afară era un frig îngrozitor dar bus-ul ne-a lăsat la doi pași distanță de Ottolenghi Islington. Ajunse în fața deli-ului, deserturile sunt primele care îți iau ochii, expuse în fereastra mare, ca niște regine. Bezele imense, tea cakes, muffinși, mini cheesecake -uri, prăjituri cu polenta și fistic, cu mure, cu bezea, brownies, toate arătau impecabil și absolut delicioase!

Cum am intrat în deli, am aruncat un ochi la display-ul cu dulciuri. O parte dintre ele erau deja ambalate, perfecte pentru un cadou sau de luat la pachet. De asemenea, aici găsiți vin, multe condimente și produse Ottolenghi: sumac, za’atar, mixuri de semințe pentru salate, sosuri, chutney-uri, relish-uri, și evident cărțile sale Plenty, Jerusalem, The Ottolenghi Cookbook și Plenty More.

De o parte și de alta a deli-ului, produsele îți atrag atenția: pâinea cu maia, croissantele, brioche, borcanele colorate. Nu știi la care să te uiți mai întâi, mai ales dacă ești pasionat de food, pierzi minute bune analizând fiecare produs.

Deli-ul din Islington este cel mai spațios dintre toate. Are aproximativ 50 de locuri unde oamenii pot lua micul dejun, prânzul sau cina. De asemenea, pot cumpăra produse și la pachet (lucru care l-am făcut și eu). Locul este foarte luminos, alb și îți dă senzația de impecabil. Sunt două mese mari, unde clienții stau la comun și câteva mese pentru două persoane. Personalul de servire a fost foarte prompt, amabil și foarte atent. Când am ajuns, locul era aproape plin, clienții au venit și plecat încontinuu cât am stat acolo.

După cum se vede și în poze, pe mese există prăjitoare de pâine, iar clienții își pot rumeni singuri pâinea dacă și cât doresc. Mi-a plăcut foarte mult opțiunea asta.

Noi ne-am așezat la o masă mică iar până ne-am uitat pe meniul de breakfast, am comandat câte un cappuccino. Mi-a plăcut că am ales o masă vis-a-vis de bucătărie și am tras puțin cu ochiul.

În timp ce sora mea se afla la the ladies room, eu îmi suceam gâtul în stânga și în dreapta să observ locul cât mai bine, și la un moment dat pe cine văd? Pe the great Yotam Ottolenghi în persoană!!! Nu mi-a venit să cred! M-am sucit și foit în scaun, m-am ridicat și m-am îndreptat spre el. We shaked hands, m-a întrebat de unde sunt și cât mai stau la Londra. Mi-a urat poftă bună, i-am spus că nu mă așteptam să îl văd aici și a răspuns că îi place din când în când să vină dimineața la deli-ul din Islington. Am vorbit 2-3 minute? Nu știu să zic, dar m-am bucurat enorm! Eram uluită, și de atâta emoție am uitat să fac o poză cu el. Mi-a fost foarte ciudă ulterior, dar când mă gândesc că l-am întâlnit dintr-o pură întâmplare, mă mulțumesc cu gândul ăsta. Yottam era cu fiul său de mână, un băiețel adorabil de câțiva anișori. M-am întors la masă și am așteptat-o pe sora mea să îi povestesc minunea întâmplată!

A fost the thing that made my day! Toată ziua am sărit în sus de bucurie.

Revenind la micul dejun, eu am ales fasole cu chorizo, salată și ou prăjit pe pâine prăjită, iar sora mea a comandat scrambled eggs cu somon, sos de smântână și salată. Comanda a venit foarte repede, iar mâncarea a fost foarte bună și într-o cantitate destul de mare. Eu nu am putut să mănânc decât jumătate din farfuria mea.

A urmat desertul. M-am dus la vitrina imensă și am ales două prăjituri: cheesecake cu cireșe pentru sora mea și prăjitură cu polenta și fistic pentru mine. Mi-a fost foarte greu să aleg, aș fi vrut să gust din toate 🙂 Am mai luat o bezea mare, un cheesecake și un muffin cu pere și zmeură la pachet.

Pentru că noi am ajuns în jurul orei 11 la Ottolenghi, până am mâncat și m-am plimbat la fiecare raft cu dulciuri, au ieșit și munții de salate pentru prânz. Platouri mari, pline de culoare, sosuri și verdețuri, pulpe de pui, somon și alte cărnuri au fost expuse privirilor noastre.

Pentru mine a fost cel mai interesant moment pe care l-am petrecut în Londra. Negreșit voi merge la Nopi data viitoare. Până atunci, rămân cu amintirea asta frumoasă că am stat de vorbă cu un om pe care îl admir atât de mult, lucru la care nici nu sperasem. Vă recomand din suflet să treceți și voi pe aici dacă sunteți în Londra. Merită!